Articulațiile « Sistemul osos
Oasele scheletului sunt unite prin articulatii. De§i este necesara o articulare solida, in acelasi timp, unele oase trebuie sa fie capabile de mobilitate unul in raport cu celalalt. Aceste articulatii ne permit o gama variata de mis,cari s.i fac din schelet un sistem foarte mobil.
Articulatiile sunt impar|ite in doua categorii principale - mobile sau sinoviale s.i fixe sau fibroase. Articulatiile sinoviale permit o gama larga de miscari s,i sunt delimitate de un inveiis. numit sinovial. Mobilitatea articula|iilor fibroase este limitata de prezen^a tesutului fibros. Pe langa aceste doua tipuri, unele articulatii ale corpului se formeaza intre os si cartilaj. Deoarece cartilajul este foarte flexibil, el permite un grad deosebit de mis.care in absenta unei membrane sinoviale. Articulatiile dintre coaste s.i stem sunt exemple de articulatii cartilaginoase.
Articulatii sinoviale
Articulatiile sinoviale pot fi, la randul lor, impartite m functie de amplitudinea miscarii pe care o pot efectua. Articulatiile cotului s,i ale genunchiuiui permit mi§cari de flexie si de extensie; articulatiile semimobile permit miscari laterale in toate directiile, deoarece suprafetele articulare sunt aplatizate sau u§or curbate. Exemple de articulatii semimobile se gasesc la nivelul coloanei vertebrale, oasele pumnului §i oasele tarsiene. Articulatiile pivotante de la baza craniului s,i cea a cotului intre humerus §i ulna sunt tipuri speciale de articulatii in balama care se misca in jurul unui pivot. Articulatia pivotanta a gatului permite mi^carile de rotatie ale capului, iar cea a cotului asigura rotatia antebratului, facand posibile miscari cum ar fi rasucirea unei chei sau a unei s,urubelnite. Articulatiile care sunt mobile in toate directiile, cum ar fi cele al §oldului §i umarului, sunt denumite articulatii cu suprafete sferice.
Articulatiile degetelor sunt articulatii tipice in balama. Extremitatile osoase sunt acoperite cu un material denumit cartilaj articular. Intreaga articulatie este imprejmuita de un Jesut fibros rezistent, denumit capsula articulara. Acea sta mentine pozitia articulatiei, prevenind orice mi§care anormala. In interiorul articulatiei, dar nedepa^ind cartilajul articular, se gaseste sinoviala. Acesta este un strat de tesut care, uneori, are doar grosimea unei singure celule care formeaza lichidul sinovial, ce permite mis.carea §i reducerea frecarii. Ea nu este absolut necesara pentru functionarea normala a articulatiei si in anumite conditi membrana sinoviala este afectata, artrita reumatoida. poate fi indepai rS afectarea pe termen scurt a ar Totu§i, o membrana sino\iala ; este, probabil, esentiala pentru z uzura §i distrugerea articulatiei.
Articulatia genunchiuiui
Articulatia genunchiuiui este o e in balama cu o structura Extremitatea inferioara a femur rotunj ita pentru a permite o , optima cu extremitatea superioan Suprafetele oaselor sunt acop cartilaj.
Pentru a permite stabilitatea a: s,i flexibilitatea mi§carilor in articular se gasesc dou£ cartilaginoase. Acestea r portiunile care sufera leziuni i activitatii sportive si pot fi indepa interventie chirurgicala. Fara articulatia genunchiuiui poate functionala, dar uzura articular astfel meat mai tarziu, in curs poate aparea artrita.
Suprafetele articulare sunt lub: lichid sinovial pentru a asigura m articulatiei. Exista, de asemenea, cu lichid numiti burse sinoviale, parte din articulatie s.i au un protectie impotriva ^ocurilor sevei.
Forta §i stabilitatea sunt asigurate de nişte benzi fibroase denumite ligamente. Fară a impiedica miscarea genunchiului, aceste ligamente sunt dispuse pe ambele parti si in interiorul articulatiei, mentionandu-i pozitia.
Mi§carile articulatiei genunchiului sunt determinate de mu§chii coapsei. Mu§chii anteriori determina extensia articulatiei (il trag inainte) si cei posteriori fac flexia (il trag inapoi). Inserjia acestor mus,chi se afla pe oasele bazinului si pe femur. La extremitatea inferioara, aces^ti mus,chi se unesc mtr-un tendon fibros, care se prind pe tibie, trecand peste articula^ia genunchiului (vezi capitolul 3).
Pentru prevenirea frecarii dintre articulate si tendon in timpul miscarii, la acest nivel exista un os inclus in grosimea tendonului, denumit rotula (patela), neata§at de restul articulatiei genunchiului. Ea are miscari in sus si in jos raportat la extremitatea inferioara a femurului ce se gase§te in cavitatea articulara si este lubrifiata de lichidul sinovial. Exista, de asemenea, inca doua burse cu rol de absorbtie a socurilor.
Genunchiul este important in mod special la locomo?ie. Cu fiecare pas, el se indoaie, permitand mi§carea inainte a gambei fara a atinge pamantul - altfel piciorul ar avea o mis.care exterioara datorita tractionarii pelvisului. Dupa acea, are loc extensia genunchiului si piciorul este adus pe pa"mant prin miscari ale articulatiei s.oldului.
Articulatiile fibroase
Articulatiile fibroase le includ pe cele ale coloanei vertebrate, sacrului, craniului §i unele din articulatiile gleznei §i pelvisului. Aceste articulatii nu au sinoviala; oasele sunt unite printr-un tesut fibros dens, care nu permite decat miscari limitate sau nici un tip de mis.care. Articulatiile coloanei vertebrate reprezinta o exceptie, fiind destul de flexibile pentru a permite un anumit grad de mobilitate, in acela§i timp mentinandu-§i rolul de sustinere al acesteia.